As vrea sa ma pot intoarce in timp, macar pentru o clipa, in vremurile in care o simpla privire asupra celor din jur inspira bun simt, rafinament, intr-un cuvant educatie. Dar epoca este demult apusa. Secolul XX a construit in loc o societate atat de ciudata, incat ai impresia ca cel anormal esti tu, iar pretentiile si standardele tale deplasate te fac inadaptabil generatiei.
Involuntar te complaci „junglei” si inveti sa traiesti sub legile ei, cu senzatia ca intr-o lume atat de „nebuna” vei innebuni si tu pe zi ce trece, pe principiul: daca nu te acomodezi si vorbesti in „limba junglei” vei claca mai mult ca sigur. Intr-o lume atat de „rea” vei deveni cu siguranta la fel, din instinctul conservator de a supravietui.
In astfel de conditii cat de mult merita sa ne preocupe educatia, standardele, bunul simt sau bunele maniere? Ne intrebam daca nu cumva ele au devenit inutile…
Raspunsul insa este sigur: bunul simt nu este si nu va deveni niciodata inutil, pentru ca il face pe om sa se respecte in primul rand pe sine.
„Daca nu putem fi buni, sa incercam macar sa fim politicosi” spunea Steinhardt. Gandind matur, acesta chiar este un pret atat de mare pentru o viata frumoasa?
Pacat ca multi dintre noi intelegem aceste lucruri abia dupa o semnificativa experienta de viata, in care realizam ca bunele maniere nu sunt inutile si contribuie la formarea noastra ca „oameni”. Realizam ca satisfactiile care ni le da o asemenea atitudine pozitiva vor traduce „nimicurile vietii” in bucuria de a trai printre oameni civilizati.
Cert este ca bunele maniere nu au fost adaugate arbitrar unor structuri sociale. Ele au radacini in frumusetea caracterului uman si in moralitatea sa.
Chiar daca traim intr-o societate in care nonconformismul creeaza reguli, ar trebui sa fim atat de intelepti incat sa acceptam etapa obligatorie a conformismului.
Buna crestere se dobandeste in mai multe feluri, iar experienta ocupa cel mai important loc. Ce vreau sa spun… Un comportament dezagreabil ar implica instantaneu o atitudine asemanatoare. Este reactia fireasca de aversiune pe care o simtim in momentul in care suntem ofensati. Abia aici intervine educatia si gradul de civilizatie la care „subscriem”. Reactionand identic sau prin atitudini moralizatoare si plicticoase ne-ar aduce in aceeasi categorie de prost crescuti. Educatia de clasa inseamna sa rezisti unor tentatii care te pot transforma intr-un „caracter ieftin”.Dar acest lucru se invata.
Abia atunci cand esti convins ca trebuie sa rezisti „junglei” , oricum si in orice postura, vei intelege esenta celebrelor cuvinte Manners make man – comportamentul il face pe om (gravate pe cladirea Colegiului din Oxford, acest simbol al educatiei de elita).